În anii în care flora sălbatică din zonele de baltă prezintă multă izmă, mierea are o aromă intensă de mentă și e comercializată ca miere de mentă. Când izma e mai puțin prezentă, mierea are o concentrație mai mică de izmă și e comercializată ca miere de baltă. Mierea de mentă nu e una frecvent întâlnită. În România se obține în special în Lunca Dunării și Delta Dunării, iar în Italia în zona subalpină. E o miere ce rămâne lichidă vreme îndelungată.
În Argentina, mierea de mentă se obține în regiunea Pampa, din nordul Patagoniei, și are o textură de excepție, extrem de fină, untoasă. În Vietnam, regiunea nordică Dong Van e renumită pentru mierea de mentă.
Mierea de mentă cristalizează mai repede sau mai lent, în funcție de abundența celorlalte plante din zona respectivă. Odată cu cristalizarea se deschide la culoare. E o miere intensă, cu un miros, gust și retrogust de mentă, pregnante.
