Laurisilva (în spaniolă) sau laurissilva (în portugheză) e un termen ce desemnează un tip specific de pădure umedă subtropicală, din Macaronezia (Madeira, Canare, Azore). Pădurile respective sunt ceea ce a mai rămas din vasta pădure ce acoperea, în paleogen, zona de astăzi a Mării Mediterane, sudului Europei și nordului Africii. Odată cu glaciațiunile din cuaternar, pădurea respectivă a dispărut de pe teritoriul Europei. Urmele ei mai există în prezent în Madeira, Azore, Canare și într-un mic areal de pe coasta Mauritaniei.
Madeira are cea mai mare suprafață de laurisilva, în care predomină speciile de dafin (de unde și numele pădurii – „pădure de dafin”), multe dintre ele endemice Arhipelagului Macaronezian. Genul Laurus mai conține, de altfel, doar trei specii, dintre care două există numai în Macaronezia; și doar Laurus nobilis a supraviețuit în Europa continentală.
Deși mierea de pădure laurisilva e una de nectar, ea are caracteristici organoleptice care o apropie de cea de mană. Rămâne lichidă timp îndelungat, e foarte închisă la culoare (aproape neagră), are un gust puternic, specific, și o aromă lemnoasă, intensă. Se obține în Madeira, unde această pădure se întinde pe o suprafață mult mai mare decât în celelalte insule.
